sâmbătă, 24 iulie 2010

Excursie neprevazuta cu complimente de la EMIRATES AIRLINES

Asa cum arata titlu cei de la EMIRATES uita sa spuna in momentul in care cumperi un bilet on-line ca iti trebuie viza si pentru Australia( pe bilet nici nu apare ca o sa faci un stop in Australia).
Cum stateam eu linistit si faceam planurile de bataie pentru primele zile in NZ, citesc pe emigrare.info un subiect legat de bilete de avion pentru NZ si observ ca la toate zborurile EMIRATES trebuie Viza de Australia. Am avut impresia ca pamantul se scufunda si eu o sa ma scufund cu el, intr-o ora eram gata de plecare cu o harta a Belgradului tiparita in fuga si adresa ambasadei, bani pentru cateva zile si cu o idee fixa ca sa rezolvam si viza asta neprevazuta aparuta din senin. La ora 20:15 eram in Gara de Nord din Bucuresti si cumparam bilete pentru Belgrad, cost 400 Ron dus-intors si cu rezervare loc pentru dus. Cu ocazia asta am mai vazut inca un cuplu care doreste sa ajunga in NZ, ceea ce mi-a facut o mare placere. In asteptarea imbarcarii in tren am mai schimbat ceva idei si a fost un moment de deconectare inainte de alergatura care ne astepta, in viteza asta am luat cateva sandwich-uri, apa, batoane energizante.
Trenul pleaca la 21:05 , deci l-am prins asa ca avema speranta ca macar am noroc sa ajung relativ repede in Belgrad tinand cont de conditii.

Acum apar situati care se pot trece la DE CE SA PLECAM DIN ROMANIA. Cum am urcat in tren in compartimentul in care aveam bilet cu locuri rezervate gasim trei domni care ocupau fiecare din ei cate doua locuri. Nu am zis nimic, dar unul statea pe locul nostru. Reactia acestor domni a fost ca eu si sotia sa stam ingramaditi pe locurile ramase libere si ca totul sa fie complet nu aveau nici bilet. Asa ca prostii care cumpara bilete terbuie sa stea ingramaditi, iar cei ce sunt jmecheri pot sa ocupe si sa dea directive oricui. Stresul si oboseala m-au impiedicat sa ripostez, plus ca eram cu sotia si nu vroiam sa o expun la riscuri inutile. Norocul ne-a suras si la prima statie au coborat, ceea ce ne-a mai relaxat un pic.
Tot aici as vrea sa expun si conditiile de calatorie cu CFR, pe o linie internationala. WC-ul inutilizabil datorita mirosului si curateniei, tinand cont ca circuli peste 12 ore este imposibil sa nu il folosesti macar o data. Lumina in tren era nefunctionabila, asa ca oricine te putea pipai fara a fi descoperit. Nasii erau ofticati ca avem bilet cu loc, iar parerea pe care ne-au lasat-o a fost ca noi suntem defecti. Biletele au fost verificate de cel putin 10 ori, nasii s-au schimbat in Craiova si Timisoara si la Moravita. Asa ca daca adormeai un pic era imposibil sa nu vina sa-ti ceara biletele la control. Pe scurt un Tren al Groazei.
Inainte de Timisoara a fost a doua manifestare a romanismului, cand in compartiment a intrat o doamna mai in varsta cu nepoata si cu un miros persistent de urina si branza, asta ca sa ne mai dezmorteasca un pic.

Cu somn prins pe sarite si cu stresul de a rezolva urgent viza am ajuns in Belgrad, un oras dragut si cochet, pe care l-am revazut cu drag dupa cinci ani. Sotia era pentru prima oara cand vedea Belgradul si a fost impresionata de linistea,calmitatea si bunul simt al oamenilor.
Desi nu vorbesc engleza, sarbii sunt foarte saritori. Taximetristul mi-a cerut adresa si a bagat-o intr-un GPS. In 10 minute eram la destinatie, pret 700 dinari(7 euro).

La ambasada e distractie mare pentru ca nu iti dai seama unde e, nu scrie nicaieri si tot ce vezi este un mall si o banca. Dupa ce m-am invartit in cerc trecand pe langa intrare ( intrarea are alaturi un STARBUCKS in dreapta si banca in stanga, treceai pe langa banca si intrai pe o usa de sticla), am reusit sa o gasesc, dupa ce am intrebat cateva persoane. In cladirea respectiva sunt mai multe birouri ale diferitelor firme si reprezentante, precum si Ambasada Australiei. Ne-au cerut pasapoartele la intrare, apoi ne-au indrumat catre biroul Ambasadei Australiene.

Aici aproape ca am facut infarct, cand ne-au intrebat daca avem programare. deja vedeam cum o sa trebuiasca sa schimb biletele sau si mai rau sa pierd banii.
Cand usa s-a deschis si am fost invitati in Ambasada, atunci am trecut de la agonie la extaz, vedeam deja o lumina de speranta. Cel ce era la intrare ne-a spus ca se mai intampla cazuri in care compania aeriana nu anunta cilentii de necesitatea vizei. Dupa ce a discutat cu persoana autorizata sa ne rezolve problema ne-a indrumat catre o camera de sticla unde mai asteptau cateva persoane, spunandu-ne ca vom fi chemati.
Am asteptat sa fim chemati si o doamna care vorbea o engleza fara accent ne-a intrebat care este problema noastra, cu o abordare calma. I-am explicat in detaliu si ne-a pus sa completam un formular pentru fiecare, eu le aveam dupa site-ul lor, le-a verificat daca sunt formularele noi si ne-a spus sa le completam.

Aici am o paranteza pe care o am de facut legat de abordarea si modul de a pune problema pe care a aratat-o doamna cu care am vorbit pentru viza, intr-un alt caz, cu o doamna romanca cu fiica ei si un cetatean australian care era logodnicul fiicei, pare telenovela , dar nu e. Doamna s-a apropiat de ghiseul de informatii si o abordeaza pe doamna cu vizele pe modelul romanesc, adica ca a vorbit cu cineva, ia spus numele persoanei si ca are o programare, doamna cu vizele o intreaba in acel moment Cine e? Doamna romanca se blocheaza si incearca sa-i explice ca a vorbit cu cineva la telefon. Doamna cu vizele fara sa schiteze un gest tot timpul discutiei o intreaba de ce a venit. Doamna incepe sa-i explice ca trebuie sa depuna un dosar pentru fiica ei. Doamna cu vizele o intreaba unde e fiica. Doamna romanca o indica si ii arata doamnei cu vizele ca este pe scaun. Atunci doamna cu vizele ii spune sa ia loc si sa astepte sa fie chemata. Abordarea si modul calm de a discuta, precum si modul de a tempera persoanele agitate m-au impresionat. Aici inchid aceasta paranteza.

Dupa ce am completat formularele si au cerut poze tip buletin pentru a le atasa la formulare, precum si copiile dupa biletele de avion ne-a spus sa ne asezam si sa asteptam.

L a maxim o jumatate de ora aveam pasapoartele si scrisorile prin care ne anunta ca avem viza de tranzit.

In acest moment am respirat usurati, acum puteam insfarsit sa ne gandim la iminenta plecare in NZ.

Am luat taxiul inapoi la gara, 400 dinari cu tot cu spaga(4 euro), am gasit un restaurant unde am mancat, mancarea este foarte ieftina si pot sa va recomand pleskavica( se pronunta plescavitza) un fel de mic de al lor, si orice tip de ciorba. Totul a costat 14 euro cu tot cu sucuri si spaga.

Apoi ne-am retras in gara si am baut o cafea sa ne revenim. Am pus cateva poze cu gara si imprejurimile. Nu am mai avut rabdarea si puterea sa ne mai plimbam pentru a fotografia Belgradul. Cu cateva sandwich-uri cumparate apa si ceva dulciuri, ne-am urcat in tren.

La 16:50 ora noastra a plecat trenul spre Romania, am rezervat biletele pentru intors cu 650 dinari(6.5 euro). S-a pastrat obiceiul de a iti controla biletele de 10 ori, dar nu am mai avut evenimente negative.

Am ajuns acasa dupa aproximativ 40 de ore dar cu satisfactia de a fi realizat ceea ce mi-am propus.

Asta s-ar putea sa fie ultimul post din Romania, asa ca ne vedem downunder.

vineri, 16 iulie 2010

De ce sa plecam din Romania

Asa cu am văzut ca trebuie sa îţi notezi, deoarece citeodată se mai uita din motive, Am zis sa fac un post inainte de a pleca din România cu acest titlu.

O sa încerc sa enumar motivele care pe mine m-au determinat sa caut emigrarea:

1.Lipsa unei oportunităţi reale pentru o viaţa decentă.
2. Nervozitate excesivă a populatiei oriunde , la colţ de strada,la intersecţie, în autobuz, la supermarket, etc.
3. Multitudinea de cîini comunitari care sunt din ce în ce mai agresivi, alta tîmpenie de a arată ca iubim animalele, dar le lăsăm pe strada nesupravegheate, doar le dăm de mîncare si cam atît( cat de animal lovers suntem).
4.Lipsa drumurilor de orice fel.
5. Publicitatea excesiva a non valorilor gen Riki, Frenando, Bianca lu' Bote, Adelina Pestritu fosta Varciu.
6.Mitocania de orice fel, de la cea care esti impins cand incerci sa scoti banii de la bancomat pana la cea in care esti obligat sa platesti de trei ori acelasi serviciu.
7.Multitudinea de masini de lux conduse de copile de pana in 25 de ani, care nu au in spate o afacere onesta, doar tepe si burtosi care nu stiu sa lege doua vorbe.
8. Pentru nenumaratele incalcari ale legii de catre toti interlopii fara a se lua o masura concreta, in schimb cei ce fura o gaina de foame infunda puscariile pentru multi ani.
9.Lipsa de atitudine si mentinerea mentalitati 'sa facem un jmen'.
10.Nerespectarea regulilor simple de circulatie, pe mine in Romania era sa ma faca praf cel putin 5 tiruri care nu au acordat prioritate.
11. Eterna stare de vaicareala ca nu avem, nu ne da, nu se inatmpla,etc.
12.Snobismul afisat, gen nu ma spal pe dinti, dar ma imbrac in ultimele tendinte.
13.Expunerea excesiva a vietii diferitilor divi si dive, si audientele record obtinute de emisiunile de gen.
14.Conducatorii constanti de douazeci de ani care au averi colosale si le expun cu o nesimtire crasa.
15.Maldarul de gunoaie din orice padure, padurice, apa curgatoare,zona de agrement.
16.Serviciile foarte proaste in vanzari, prestari servicii, sanatate, educatie.
17. Loteria din justitie, poti sa fi nevinovat si sa faci puscarie.
18.Motocicletele care urla noaptea pe la trei si nu te lasa sa dormi.
19.Sistemul:"Sa moara si capra vecinului"
20.Autosuficienta, pe modelul noi suntem cei mai frumosi, destepti, eleganti, etc


Ma opresc aici. Cred ca e de ajuns pentru a ma edifica in viitor.

Continuarea povestirii

Am lăsat în suspensie ce s-a întîmplat miercuri. Asa cum am spus am primit vizele, dar am făcut si rezervarile la avion.

Aici a fost delirul cel mai mare. iniţial am încercat sa iau bilet la Emirates (ca orice emigrant în NZ sau Oz, trebuia sa fiu în rîndul lumii), dar am găsit un bilet mai ieftin la ETHIAD, cu 1460 euro pentru doua persoane(spun ca sunt compania naţională a UAE), dar era ceva de genul zbori cu TURKISH pană în Abu Dhabi, de acolo zbori cu ETHIAD pană în Sydeney, iar din Sydeney cu Quantas pană în Auckland. Si totuşi vreau sa mai găsesc ceva bagaje cînd ajung la destinatie.

Asa ca am ales EMIRATES la 1730 euro pentru doua persoane, dar cu plecarea din Istanbul. Asa ca am ales sa folosesc autocarul pană în Istambul(400 Ron pentru doua persoane). Asa ca o sa vizitez si Istanbulul cu ocazia asta.

Puteam sa folosesc Taromul pană în Instambul, dar sunt ţărani si taxeaza la kg.

A rămas de închiriat în Auckland la All Season Hotel cele şase zile de revenire si cumparaturi si apoi retragerea în New Plymouth.

Astia de la munca vor deja sa mă trimită pe platformă pe 9 august. Le-am explicat ca eu nu am unde sa stau încă. O sa vad cum o sa ne înţelegem. Momentan sunt în perioada de cinste cu prietenii asa ca weekend-ul asta se lasă cu băut.

Mai am de trimis ceva lucruri dar nu sunt prioritare asa ca o sa le trimit cu coletaria de la Poşta Romană. Singura problema e ca nu am cutie de carton, nu găseşti neam asa ceva, milogesc pe la magazine poate găsesc ceva pană luni.

joi, 15 iulie 2010

Viza in pasaport

Azi am primit pașapoartele, se pare ca trebuie sa intri puțin în ei pentru a-și face treaba. Oricum nu mai contează pentru ca au venit pașapoartele cu vizele albastre. Nu prea îmi găsesc cuvintele, asa ca o sa fiu succint astăzi.

miercuri, 14 iulie 2010

Finally Visa Granted

Azi am obținut viza pentru NZ. Pana nu am cerut detaliile de contact ale branch manager-ului, nu am obținut nimic.

Hai sa va povestesc aceasta întâmplare ciudata. Mi-au dat
approved acum trei săptămâni, cu o condiție și anume sa mai exemplific cu ceva documente ca sunt căsătorit legal cu nevasta-mea. Am trimis toate documentele în trei zile(alți bani alta distracție). De atunci doar nervi, nervi și iar nervi, am trimis după o săptămâna un e-mail sa vedem cum stam, răspunsul a fost ca mai durează încă doua săptămâni, deși în scrisoarea lor oficiala spuneau ca îmi da viza în maxim doua săptămâni. Am așteptat sa treacă cele doua săptămâni care erau trecute în scrisoarea oficiala și am trimis încă un e-mail pentru a afla ce se întâmpla. Surpriza! Nici un răspuns la doua e-mailuri. Asta a fost tot ce am mai putut indura. Am cerut detaliile branch manager-ului, managerul skill migrant team a zis ca sa vorbesc cu el prima data. Asa ca am făcut toate plângerile legate de întârziere și de atitudinea de a nu răspunde la e-mailuri lui. Ghici ce? A doua zi, adică astăzi am luat viza. Deci se poate, dar doar cu amenințări și cu ideea unei repercursiuni în urma unor plângeri oficiale, ce ipocriți!!! M-a bucur ca s-a rezolvat după aproximativ trei luni și doua săptămâni. Abia acum începe marea aventura.

vineri, 2 iulie 2010

Inca asteptam asa ca ne amintim

O sa încerc sa explic și pașii pe care i-am parcurs, pe modelul ingineresc si sper ca cei ce vor sa emigreze vor avea un îndrumar.

Începem cu ideea pe care am avut-o acum un an și câteva luni si anume ca nu mai suport mizeria asta de tara. Trebuia sa fac ceva si cea mai buna metoda era sa plec ( nu am spus simpla pentru ca cea mai simpla era sa mor), asa ca am ridicat discuția în familie si am avut o susținere neașteptata. Asa ca am început documentarea pentru locație. După discuții susținute in familie am ajuns la a alege intre New Zeelandă si Australia. Am început sa facem demersurile pentru Australia, aleasa datorita posibilităților financiare. Am început cu IELTS și după trei examene luate cu același overall 6.5 , dar cu aceeași nota la Writing si anume 5.5, precum și schimbarea la Immigration Australia visul de a emigra se îndepărta foarte mult și nenorocirile pe care le trăim acum eu le așteptam încă de anul trecut ( adică prin august 2009). Asa ca eram conștient ca dacă nu făceam ceva repede aveam mari șanse sa ajung fără slujba și în o poziție care trebuia sa cheltuiesc ce am strâns in ultimii ani.

Asa am ales prima opțiune pe care am avut-o ( prima opțiune a fost New Zeelandă, apoi am încercat sa facem actele pentru Australia). Am încercat un EOI si din 120 de puncte câte am cerut mi-au dat doar 85, și în perioada aceea am depășit și vârsta trecând de la 30 de puncte la 25.

Asa ca singura opțiune era job offer, foarte greu de obținut din România. Asa ca am încercat la noroc sa contactez divizia din New Zeelandă de la multinaționala unde lucram.

După doua luni de mailuri trimise și primite, în și din New Zeelandă am reușit pe 5 aprilie 2010 sa primesc contractul. Eu deja aveam depus un al doilea EOI de data aceasta cu promisiunea unui contract, pe care după cum am spus l-am si primit.

Si de aici a început aventura care nu s-a terminat nici astăzi cu Immigration NZ Asa ca aveți grija cum și ce completați.

Încep scriptic:

1.Am depus EOI pe 11 februarie 2010 cost 200 Euro
2.Am fost selectat pe 24 februarie 2010.
3.Am primit ITA pe 8 martie 2010.
a)Pentru a depune ITA este nevoie de analize medicale făcute la unul din centrele avizate de ei.

b)Pe 15 martie am făcut analizele și ne-au dat sa verificam suplimentar câte ceva la un medic specialist ( nu impun medicul specialist, asa ca puteți sa le faceți unde vreți)
cost 320 USD.

Orice specialist vizitați, trebuie sa va elibereze o fisa din care sa reiasa clar ca orice boala ați avut nu mai o aveți.

Eu nu am făcut-o asa ca m-a mai costat încă 400 euro și încă o luna întârziere.

c)Tot pentru depunere ITA trebuie copie legalizata după diploma de studii, certificate de naștere,foaie matricola,certificat căsătorie,pașapoarte,contract de munca precum si traducerile legalizate unde este cazul cost pana in 400 euro.

Eu am mai tradus suplimentar un contract cu banca.

Poți sa reduci din costuri trimițând actele originale, mie mi le-au cerut asa ca dacă știam le trimiteam în original și scăpam de o problema.

Alături de acestea trebuie trimise și dovezi pentru a demonstra ca ești căsătorit și ai o căsătorie adevărata.
Acestea trebuie sa cuprindă:

Additional evidence can include but is not limited to original or certified copies of joint bank account or mortgage statements, joint council tax or utility bills, evidence of your address on the electoral roll, driving licences, medical cards, joint property ownership or lease agreements, individual bills or statements sent to the same address over a period of 12 months. Photos of you as a couple, evidence of shared travel and letters of support from friends and family members can be used as supplementary evidence.

Pentru a răspunde următoarelor cerințe:

Evidence of partnership

Evidence of partnership may be provided by:

  • marriage certificate (if married)
  • civil union certificate (if in a civil union)
  • proof of shared residence (such as joint mortgage or tenancy agreements of rent book)
  • financial dependence or interdependence (proof of shared income or bank accounts, or accounts that show money transfers to or from your account to your partner’s account)
  • birth certificates of your children
  • any documents showing public or family recognition of your relationship
  • correspondence (including post marked envelopes) to you and your partner at the same address
  • photographs of you and your partner together
  • evidence of the duration of your relationship
  • the degree of commitment to a shared life
  • evidence of communication between you both
  • evidence of you being committed to each other emotionally and exclusively, such as evidence of joint decision making, an exclusive sexual relationship, and the sharing of household duties, parental responsibility, and spare time.



e)Costul cu trimiterea actelor a fost de pana în 100 euro cu DHL.

In momentul procesări iti extrag din cont banii pentru procesare adică 705 GPB(825 euro)

4. După trei saptamani mi-au cerut pasapoartele, certicatele de nastere si diploma in original, inca 100 de euro pe transportcu DHL (sunt si transpoarte mai ieftine).
5. După o săptămâna pe 30 aprilie au vrut sa le dau hartia de la un specialist impreuna cu analizele aferente care sa demonstreze ca sunt sanatos, inca 100 de euro. Aceasta am trimis-o pe 18 mai.
De aici a început tărăgănarea. Au durat cam trei săptămâni pana mi-au dat răspunsul pentru medicale ca sunt OK, adică pe 9 iunie. Si VISA APPROVED IN PRINCIPLE pe 23 iunie. Asta doar după ce am schimbat în fiecare săptămâna cel puțin un e-mail cu ei.

Approved in principle înseamna ca au aprobat-o dar nu o pun în pașaport pana când nu îndeplinești niște condiții.

La mine condițiile erau sa mai trimit dovezi pentru a demonstra ca sunt căsătorit. Eu am trimis in prima faza următoarele:

I)certificat căsătorie
II)cont comun
III)poze făcute in timp de trei ani cu data
IV)copie xerox dupa buletine

Iar apoi am trimis:

I)card medical al meu si al soției în original (card medical pe asigurare privata)
II)cărțile de alegător in original
III)factura pentru biletele de concediu de anul trecut (eram amândoi trecuți în ea și avea si adresa)
IV)o instintare de la banca si o factura orange pentru fiecare dintre noi cu adresa unde stam.
V) o scrisoare de sustinere de la un prieten( modele se gasesc pe net)

6.Asa ca pe 25 iunie am trimis documentele , inca 50 de euro,care sper sa fie ultimele si apoi sa-mi primesc pasaportul cu viza.

Si sa nu uit de migrant levy care este cam 350 euro pentru doua persoane.

Cam asta a fost procesul care inca nu s-a incheiat.