marți, 5 iulie 2011

Wellington -Primul contact cu capitala

Dupa cum se vede, am devenit un pic mai "laid-back"( termenul in NZ este folosit cu sens peiorativ pentru populatia din insulele Pacificului). Asa ca se vede in fulminanta mea activitate pe blog,dar sper ca in curand sa mai imi ispasesc din pacate si sa mai postez din evenimentele care au avut loc in viata tinerilor imigranti( in curand o sa putem sa spunem ca mergem in picioare, deoarece pe 29 iulie implinim un anisor).

Dar postul asta nu se refera la cat de puturos sunt eu ci la excursia pe care am facut-o in capitala. Excursia am planificat-o intr-o perioada in care ploile nu vroiau sa ne lase in pace, dar totusi nu au ingreunat parcurgerea celor 300 km dintre New Plymouth si Wellington.

Peisajul este mirific si drumul este usor de parcurs, totul durand in jur de 5 ore de condus relaxant. Primul oras care ne-a impresionat a fost Whanganui si care pare un oras mic dar cochet. In Taranaki se pare ca este o puternica comunitate Maori ceea ce face ca istoria si cultura locala sa dea un aer placut zonei si sa imbogateasca partea culturala si traditionala.

Asa ca pana am ajuns in Districtul Wellington care acopera capitala, am avut destule elemente de vazut de-a lungul traseului. Drumurile serpuiesc alaturi de zone muntoase si privelistea imi aduce aminte un pic de drumul spre Transfagarasan dinspre Targoviste.

In Wellington am inchiriat o camera de hotel pentru doua zile. Aici sunt avantaje pentru ca poti sa iesi mai ieftin daca stai mai mult, dezavantajele sunt la conditii pentru ca 3 stele in NZ sunt cam 2 stele in Romania. Pentru cei care vin pentru prima oara in NZ pot sa le spun ca sistemele sunt diferite, asternuturile au fost curate si prosoapele , dar restul lasa de dorit. Preturile sunt destul de piperate raportat la calitate. Dar trebuie sa recunosc ca am inchiriat ce a fost mai ieftin, deoarece nu m-am dus sa stau in hotel, dar ma steptam la ceva mai multa calitate in servicii.

Asa ca prima statie dupa ceck-in a fost la Info Wellington de unde am cumparat niste pass-uri care iti dadeau posibilitatea sa vizitezi doua obiective din Wellington si bilete pentru Cable Car dus-intors.

Asa ca primul obiectiv a fost Zealandia. Puteti afla mai multe detalii dupa net, dar pot sa va spun ca se merita. Accesul este 28 NZD /pers, ceea ce include un acces intr- o expozitie in care explica ce este de fapt Zealandia plus un parc izolat de cea ce a insemnat daunatori si animale aduse in NZ(aici sunt incluse: soareci si sobolani, opossumi, capre, cerbi si caprioare, porci, dar si plante ne native zonei introduse de colonisti, care au ajuns sa omoare ce inseamna pasari si vegetatie autohtona). Sunt multe de vazut si cred ca si mai multe de povestit, dar am facut o promisiune ca nu dezvalui foarte multe si nici nu voi prezenta pozele facute acolo , tocmai pentru a nu aduce detrimente experientei de a vedea Zealandia.

Al doilea obiectiv a fost muzeul TE PAPA. O paleta larga de expozitii pe sase nivele , cu o structura arhitecturala impresionanta si cu foarte multe multe lucruri de vazut. Accesul la muzeu este gratuit, sunt interzise fotografierea decat a doua expozitii care vor face turul lumii. Ceea ce am vazut este greu de pus in cuvinte. Pentru cei care viziteaza Wellington un bun prilej de a isi ocupa o jumate de zi si fara a cheltui nici un ban este vizitarea acestui muzeu.

De la TE PAPA ne-am grabit sa ajungem la Wellington ZOO, pentru a putea sa-l vedem si sa-l fotografiem pe KIWI, pasarea nationala si emblema NZ. Pentru fiecare din aceste locatii trebuie sa va rezervati cel putin o jumatate de zi , deoarece sunt foarte multe evenimente care se fac zilnic cu prezentare a diferitelor animale care sunt impresionante. Aceeasi promisiune am facut-o si la ZOO asa ca pentru evenimente si detalii o sa va indrum spre site-ul oficial http://www.wellingtonzoo.com/. O sa pun cateva poze cu KIWI, dar cam asta o sa fie tot ce o sa impartasesc.

Dupa ce am luat cina ne-am indreptat spre, Cable Car, un fel de tramvai model vechi, care ne-a transportat in gradina botanica. Un parc uriasi cu mii de plante pe care din pacate vremea si timpul nu ne-a lasat sa il vizitam. La capatul calatoriei cu Cable Car am vazut un supeb peisaj al orasului. Iar dupa am mers la Carter Observatory. O experienta frumoasa si care iarasi ne-a adus satisfactie.

Deoarece perioada a fost scurta am cam redus timpul de vizitare, asa ca sper intr- o viitoare vizita sa recuperez ce am pierdut la aceasta vizita.

Ca si oras este cosmopolit semanand foarte mult cu orasele europene, plin de viata, agitat si cu multa lume pe strazi dupa lasarea intunericului. Diferiti artisti stradali isi fac prezenta asa ca totul devine spectaculos si cosmopolit.

Poate va aparea si o viitoare experienta si atunci voi incerca sa fiu mai detaliat(acum scriu la doua luni de la excursie asa ca multe din evenimente s-au mai estompat). La intoarcere ne-am oprit la un restaurant romanesc care se afla intre Wellinigton si Whanganui, se numeste "LA CASA ROMANA" in Otaki, unde am mancat niste sarmalute ca la mama acasa. Asa ca recomand cu caldura restaurantul.

Asa ca experienta a fost placuta, spectaculoasa si foarte relaxanta.