Alegeri Neozeelandeze

A mai trecut ceva timp si au fost diferite evenimente la care am luat parte. Unul dintre aceste evenimente au fost alegerile parlamentare si un referendum care cere parerea despre cum ar trebui sa arate parlamentul in viitor.

Am trait cu impresia ca votul este obligatoriu ca si la Australieni, dar nu e cazul in Noua Zeelanda. Ca sa votezi trebuie sa te inregistrezi, iar dupa aceea iti trimit informatii si indicatii prin posta , precum si un fel de card care te ajuta sa votezi mai repede. Rezidentii au voie sa voteze la un an dupa ce s-au stabilit in Noua Zeelanda.

Aici votarea nu se face ca in Romania cu stat la coada si nebunia generala care e in an electoral. Nu am vazut pungi cu ulei si zahar date pentru voturi si nici populismul cu legi date la gramada pentru a strange mai multe voturi.

Ma astepten ca numarul de partide politice sa fie restrans, dar am numarat cel putin sapte partide pe buletinul de vot. Nu exista stampila de vot, votul se face cu o carioca si bifezi o casuta in dreptul persoanei si partidului cu care vrei sa votezi.

Ti se explica cum ca ai doua voturi de pus, unul pentru o persoana si unul pentru partid. Dupa acest vot se va alege un reprezentant al regiunii, find persoana cu cele mai multe voturi. Sistemule foarte bizar si greu de inteles, dar se pare ca functioneaza. Parlamentul are 120 de reprezentanti, din care se disting doua partide mari (national si laburist) si alte mici partide cu o reprezentare redusa de 1-5 parlamentari. Parlamentul Neozeelandez este unicameral si seamana foarte mult cu parlamentul britanic ca mod de organizare.

Se presupune ca in viitor se vor face cateva ajustari parlamentului pentru o mai buna functionare.

Ce mi s-a parut cel mai interesant este ca se poate vota cu pana la doua saptamani mai devreme si este pentru persoanele care nu pot fi in oras in perioada alegerilor. Eu am facut parte din acesti alegatori. M-am dus frumos la vot, care s-a tinut intr-o camera in primarie. Acolo erau amenajate patru pupitre cu un fel de pereti laterali si o carioca pentru a bifa pe buletin. . Iar buletinele se puneau in urne de carton. Nu exista securitatea aproape obsesiva cu care eram obisnuit si nici cei 40 de membri ai comisiei de votare. Ci doar doua doamne care iti dadeau buletinul si te bifau ca ai votat pe niste liste cu toti cei inscrisi.

Cam asa arata votul prin Noua Zeelanda. Peste trei ani va fi o alta serie de alegeri, pentru ca aici se tin o data la trei ani.

Ce am uitat sa pomenesc a fost de campania electorala, nu a avut foarte multe puncte de mentionat. Actualul prim ministru a facut o campanie care a fost mai mult de informare decat de atacare a adversarului. Oponentul a incercat o campanie mai agresiva cu ideea de a scoate in fata partile negative ale guvernului actual. Nu a reusit mai nimic si de aceea a si pierdut sefia partidului care il conducea( a avut cele mai slabe rezultate din ultimii ani). Pentru asta a platit cu scaunul, nu e ca in Romania cu mostenire pe viata.

A fost si un scandal politic, sau cel putin asa a vrut sa fie. Si a constat intr-o discutie purtata intre primul ministru si un sef de partid, care il sustinea si care a fost inregistrata ilegal cu un microfon ascuns pe masa la care stateau cei doi.
S-a facut o plangere la politie si caseta a fost confiscata de politie, inregistrarea a fost declarata ilegala de o curte judecatoreasca si nimic din ce era pe caseta nu se putea folosi in campania electorala. Pentru mine a fost ca un fel de surpriza tinand cont cu ce am fost obisnuit.

Asta a reprezentat aventura alegerilor in NZ.